Editia americana:
1.The First Nazi: Erich Ludendorff, The Man Who Made Hitler Possible
by Will Brownell, Denise Drace-Brownell, et al., Gerald Duckworth & Co Ltd, 2016
Editia romana:
2.Denise Drace-Brownell, Will Brownell, Primul nazist
Erich Ludendorff, omul care l-a făcut posibil pe Hitler, Humanitas, 2020
Traducere de Mugurel Butuza
Figura lui Erich Ludendorff este esențială pentru a înțelege cursul final al Primului Război Mondial și evoluția Germaniei în perioada interbelică. Fără Ludendorff la comanda armatelor și a imperiului, istoria ar fi luat-o pe alte căi, probabil mai pașnice, naziștii nu ar fi ajuns la putere și al Doilea Război Mondial nu ar mai fi avut loc. Acestea sunt tezele prezentate în volumul de față, axat pe viața și faptele unuia dintre cei mai importanți comandanți militari ai secolului XX. Cartea aduce în fața pasionaților de istorie argumente și analize, lăsând loc interpretărilor și concluziilor personale ale cititorului. O lectură captivantă, plăcută, lămuritoare.
„În decembrie 1937, cu puţin timp înaintea începerii celui de-al Doilea Război Mondial, în Germania aveau loc fastuoasele funeralii ale generalului Erich Ludendorff. Pe ultimul său drum era însoţit şi de Hitler, într-un gest de celebrare a optimismului nazist.
Onorurile au fost nenumărate. Revista Life afirma că Ludendorff fusese magnific, iar pe frontispiciul ei se putea citi: «Germania îl înmormântează pe cel mai mare general al Marelui Război»… Revista îl mai numea pe Ludendorff «cel mai capabil general apărut în cursul războiului mondial» şi «egal, din punct de vedere militar, al lui Robert E. Lee».“ — AUTORII
=========================================================
DENISE-DRACE‑BROWNELL, JD, MPH, a studiat la colegiile Columbia şi Rutgers, precum şi la Universitatea din Illinois şi la Universitatea din Pennsylvania.
Dr. WILL BROWNELL este cercetător cu experienţă militară şi universitară. A studiat la Fay, Exeter, Cornell, Columbia, şi la universităţi din Madrid şi Paris. Este autorul volumului So Close to Greatness, biografia lui William C. Bullitt, primul ambasador al Statelor Unite în Uniunea Sovietică.
***, Cinci cărţi din Biblie
traduse şi comentate de Petru Creţia, Humanitas, 2020-04-16
Cartea lui Iov, Ecleziastul, Cartea lui Iona, Cartea lui Ruth, Cântarea cântărilor
„Traducând aceste cinci cărţi de străveche şi mare faimă în Vechiul Testament, am urmărit ca, fără a literariza sau poetiza în mod forţat originalele, să le ofer cititorului drept ceea ce sunt, capodopere ale literaturii omenirii întregi, capabile să emoţioneze prin însăşi redarea cât mai credincioasă a originalului. Redarea aceasta fidelă a fost încă una dintre datoriile pe care mi le-am asumat şi, în acest scop, m-am servit de cele mai recente şi mai autorizate cercetări. Eliberate de constrângerile versiunilor anterioare şi oferite, simplu, ca texte literare de o mare adâncime omenească, sper ca cititorul să se poată bucura de ele în sine. Iar comentariile nu vor să fie decât nişte simple informaţii şi sugestii, folositoare numai cui simte neapărat nevoia să le citească.“ — PETRU CREŢIA
Ilustrația de pe copertă: Iov pe movila de gunoi, Manuscrisul Hours of Henry VIII, anluminură de Jean Poyer, cca 1500 (detaliu)
Victor Ieronim Stoichiţă, Despre trup.Anatomii, redute, fantasme, Humanitas, 2020
„Devenit recent unul dintre centrele de interes ale discursului din științele umaniste, corpul nu și-a dezvaluit înca toate secretele. Studii recente au subliniat, cu îndreptățire, că există o istorie a corpului, istorie ce conjugă aparența și profunzimea, dorința și puterea, căderea și apoteoza, viața și moartea. Acesta este contextul în care Despre trup își propune să intervină, cu instrumentele istoricului imaginilor, investigând istoria corpului ca istorie a unei construcții și analizând cu precădere avatarurile «întrupării» sale vizuale.
Cartea oferă o selecție de probleme, interogații și aspecte privind eterogeneitatea constitutivă a obiectului «corp», de unde rezultă și titlul, intenționat deschis. Va fi vorba, așadar, de incursiuni în imaginarul corpurilor și în fenomenologia întrupării. Astfel, rolul jucat în constituirea acestei iconosfere de credințe, efecte ale conștiinței, gusturi estetice, dorințe, pasiuni și temeri va fi evidențiat în mod constant. Parcursul oferit aici nu va fi strict cronologic, procedând mai degrabă «prin figuri». Ceea ce ne interesează în final nu este «evoluția» imaginii corpului, ci nesfârșita și fluctuanta sa reelaborare.“ — VICTOR IERONIM STOICHIȚĂ
Pe copertă: Andrea Mantegna, Parnassus, 1497 (detaliu)
=================================================================================================================
Traducere de Monica Broșteanu
„Mulți
oameni se raportează cu încredere la «Maica Domnului». În ortodoxie e numită
mai ales «Născătoare de Dumnezeu» și «Pururea Fecioara Maria». În catolicism,
titlurile ei sunt mai multe, mai ales în litanii. Pentru protestanți, e doar
mama lui Isus. Dar câți dintre aceia care o invocă – sau o ignoră – se
străduiesc să o cunoască? Nici nu e ușor. Evangheliile ne spun foarte puțin,
iar celelalte scrieri ale Noului Testament – aparent, mai nimic.
Teologul american Brant Pitre,
cunoscut la noi datorită celor trei cărți apărute la Humanitas (Misterul Cinei de pe urmă, Pledoarie pentru Isus și Isus Mirele), aplică și cercetării de față
aceeași metodă cu care ne-a obișnuit: o atentă explorare a Vechiului
Testament, dar și a creștinismului antic, cu profunda lui înrădăcinare în
iudaismul de secol I. Rezultă un studiu tipologic pasionant – figura Mariei se
desprinde în toată complexitatea și frumusețea ei și devine de interes nu doar
pentru creștinii de toate confesiunile, ci și pentru evrei și pentru musulmani.“
— MONICA BROȘTEANU
Pe copertă: Giovanni Bellini, Madonna di Alzano (detaliu)
====================================================================================================================
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire