DANTE: Nel mezzo del cammin di nostra vita

https://www.youtube.com/watch?v=lr2MOZx8eIU

Domenico di Michelino, Dante, 1465.

La Divina Commedia Dante Alighieri Inferno - Canto I La selva oscura, Le tre fiere, Virgilio

ILUSTRATII DE GUSTAV DORÉ

Incomincia la Comedia di Dante Alleghieri di Fiorenza, ne la quale tratta de le pene e punimenti de’ vizi e de’ meriti e premi de le virtù. Comincia il canto primo de la prima parte nel qual l’auttore fa proemio a tutta l’opera.

DANTE - DIVINA COMEDIE

Infernul, Cântul I

Nel mezzo del cammin di nostra vita                                         

mi ritrovai per una selva oscura,

ché la diritta via era smarrita.

Ahi quanto a dir qual era è cosa dura

esta selva selvaggia e aspra e forte

che nel pensier rinova la paura!

Tant’è amara che poco è più morte;

ma per trattar del ben ch’i’ vi trovai,

dirò de l’altre cose ch’i’ v’ ho scorte.

Io non so ben ridir com’i’ v’intrai,

tant’era pien di sonno a quel punto

che la verace via abbandonai.

================================

DANTE - DIVINA COMEDIE

Infernul, Cântul I

traducerea Eta Boeriu

Spre-amiaza vieții noastre muritoare

ajuns, într-o pădure-ntunecoasă

mă rătăcii pierzând dreapta cărare.

Nu-i chip să spun, căci prea cumplit m-apasă

și mă-nfioară gândul ei, ce cruntă

mă-mprejmuia, ce-adâncă și stufoasă.

Nici moartea în durerea ei n-o-nfruntă; 

dar până-a spune ce mi-a fost spre bine, 

de celelalte, amintire, cântă.

Intrai în codru fără-a şti de mine,

căci somnu-în vine mi-l simţeam cum cură,

când m-abătui din calea de lumine.

====================================

Divina Comedie în limba română

Divina Comedie impune și prin perfecțiunea arhitecturii sale, supusă unor rigori geometrice și muzicale greu de egalat și de echivalat. Este un motiv în plus ca opera dantescă să constituie o veritabilă piatră de încercare pentru traducători. 

Prima traducere în limba română a operei lui Dante Alighieri a fost făcută de către Maria P. Chițu. Ea a publicat Infernul în anul 1883 și Purgatoriul în anul 1888.

Nicu Gane (Infernul (1906) în versuri alexandrine), George Coșbuc (1924-1932), Alexandru Marcu (Infernul (1932), Purgatoriul (1933), Paradisul (1934) - traducere în proză cu gravuri de Mac Constantinescu), Eta Boeriu (1965), Giuseppe Ciffareli, George Pruteanu  și Marian Papahagi. Recent, Răzvan Codrescu a publicat traducerea „Infernului” (2006), cu text bilingv, note, comentarii, postfata si bibliografie la zi, la Editura Christiana din Bucuresti. 

Un loc aparte în cadrul acestor tălmăciri (unele rămase nefinalizate) îl ocupă traducerea realizată de poeta Eta Boeriu, în care, după cum constată criticul Ion Negoițescu, „poezia curge limpede și strălucitoare, pe albiile firești ale cuvântului românesc, ca printr-o natură pură și însorită”.

(wiki.rom.)

Eta Boeriu (n. Margarita Caranica, n. 23 februarie 1923, Turda, România – d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca, România)

Traduceri

Giovanni Boccaccio, Decameronul, 1957

Cesare Pavese, Tovarășul, 1960

Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, 1964

Alberto Moravia, Indiferenții, 1965

Dante Alighieri, Divina Comedie, 1965

Baldassare Castiglione, Curteanul, 1967

Elio Vittorini, Erica și frații săi, 1970

Francesco Petrarca, Rime, 1970

Francesco Petrarca, Canțonierul lui messer Francesco Petrarca, 1974

Michelangelo Buonarroti, Rime, 1975

Comedia Renașterii italiene. Teatru, antologie, prefață și note de Eta Boeriu, 1979

Antologia poeziei italiene. Secolele XIII-XIX, 1980

Giacomo Leopardi, Canti – Cînturi, 1981

Trinacria: Poeți sicilieni contemporani, 1984
------------------------------------------------------------------------
Eta Boeriu (n. Margarita Caranica) a fost fiica lui Ion Caranica, profesor de muzică, dirijor și compozitor, și a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan și a etnografului Theodor Capidan, precum și sora poetului Nicu Caranica.

Nicu Caranica a fost, pe rând, profesor în țară, apoi atașat de presă la Legația Română din Quirinal Fiind rechemat din postul de atașat de presă în țară, refuză întoarcerea și optează pentru condiția de exilat. Timp de zece ani a trăit în Italia, în perioada 1943-1945 fiind asistent pe lângă profesorul Ramiro Ortiz, la Institutul de filologie romanică a Universității din Padova. Din 1951 s-a stabilit și a trăit la Paris până la sfârșitul vieții, în anul 2002.

Eta Boeriu (Margarita Caranica) 
O onformatie surprinzatoare furnizata de Lucian Nastasa ( INTIMITATEA AMFITEATRELOR. Ipostaze din viaţa privată a universitarilor „literari” (1864-1948),  Editura Limes, 2010, col. Paradigme

“Mai complicată a fost situaţia universitarului clujean Umberto Cianciolo, însurat oarecum prematur în Italia (de unde era originar), apelând apoi la justiţia română pentru desfacerea mariajului dintâi, recăsătorindu-se în 1938 cu Margareta Caranica, care a dat naştere la Sibiu, la 28 aprilie 1942, unui fiu, Tommaso. Iar neplăcerea a apărut în momentul în care un tribunal italian a declarat nulă vechea sentinţă de divorţ din România, fiind nevoit în 1948 să părăsească ţara – ca cetăţean italian –, fără a-şi putea lua cu sine cea de-a doua soţie”

Reiese ca Margarita Caranica (Eta Boeriu) s-a casatorit la varsta de 15 ani?

Lucian Nastasă, INTIMITATEA AMFITEATRELOR. Ipostaze din viaţa privată a universitarilor „literari” (1864-1948),  Editura Limes, 2010, col. Paradigme., pp.284-285