SLAVISTI ROMANI

Mesajul tau a rasunat ca un hallali vanatoresc. Deci, draga prietene Sergiu, sa pornim la vanatoare, singura draga noua, vanatoarea de carti 

Ion (Venator libris-Chasseur de livres)

================================

Eminentul slavist Emil Iordache, traducatorul lui Pavel Florenski, a murit la 51 de ani Ce nedreptate dureroasa! Iti vine sa murmuri, precum Iov: de ce Doamne, de ce?

In amintirea lui, iata un scurt pomelnic cu cateva nume de slavisti romani care fac cinste tagmei intelectualilor harnici si tacuti. Ei pun temeliile unei culturi. Adanca reverenta, cum spuneai tu.

Nicolae Iliescu

Lev Tolstoi, Razboi si pace, Leda clasic, 2011, nr. pagini:896 + 896

Alexandr Soljenitin, Arhipelagul Gulag, Cotidianul şi Editura Univers, 2008, traducere din rusă şi note de Nicolae Iliescu.

Bulat Okudjava,Călătoria diletanților, Polirom, 2017, traducere din limba rusă şi note de Nicolae Iliescu

Cinghiz Aitmatov, Cântecul stepei, cântecul munţilor”, Polirom, 2019, traducere din limba rusă şi note de Nicolae Iliescu.

Cinghiz Aimatov, Esafodul, Univers 199, trad. Nicolae Iliescu

Leonid Tipkin, O vara la Baden-Baden,  Humanitas, 2007, traducere din rusă de Nicolae Iliescu

Victor Erofeev, Stalin cel Bun, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006, traducere din limba rusă de Nicolae Iliescu

Arkadi & Boris Strugaţki, Orașul damnat, Editura Paralela 45, ed. a 3-a, rev., Piteşti, 2011, Traducere din limba rusă de Nicolae Iliescu

===========================

Printre colectiile initiate de Editura Paralela 45 se numara si „Padurea rusa“ – coordonata de Nicolae Iliescu si Irina Loghinovski. Intr-o prezentare grafica eleganta – cu cite o ilustratie tip „matrioska“ pe o coperta alb-cenusie asemeni scoartei mestecenilor din padurile rusesti – au aparut pina acum patru remarcabile romane ale unor autori de referinta: Rusia scaldata in singe de Artiom Vesiolii (traducere de Marcel Gafton si Mihai Chitis, prefata de Ion Vasile Serban), Anul gol de Boris Pilniak (traducere de Marcel Gafton si Igor Blok, prefata de Alexandru Sever), Nalucile de Leonid Andreev (traducere, prefata si tabel cronologic de Ana-Maria Brezuleanu) si Esafodul de Cinghiz Aitmatov (traducere de Nicolae Iliescu, postfata de Albert Kovacs). Patru romane a patru autori foarte diferiti: Vesiolii si Pilniak – ambii, victime ale represiunilor staliniste – abordeaza in registre diferite, de la reportajul „de front“ la experimentalismul poetic, subiecte din istoria recenta a Rusiei (razboiul civil indeosebi); povestirile lui Leonid Andreev trateaza modern subiecte biblice, intr-un amestec de expresionism si existentialism, iar romanul lui Cinghiz Aitmatov abordeaza realismul magic intr-o istorie „animaliera“ cu caracter politic subversiv si substrat mitologic kirghiz

==============================================

Tatiana Nicolescu

Tatiana Nicolescu (născută pe 8 iulie 1923, Chișinău) este un critic, istoric al literaturii și traducător român (96 de ani)

Biografie

Născută la Chișinău din părinți fugari din Ucraina bolșevizată. Numele adevărat al părinților este Goriușcenco și Golem. A urmat studii de filologie la București. A fost profesor doctor docent la catedra de literatură rusă de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.

A fost redactor la revista „Secolul XX”, unde a colaborat cu diverse articole.

A semnat numeroase prefețe la ediții românești din scriitori ruși și traduceri. Este autoarea unui studiu asupra creației lui Andrei Belîi, apărut în seria „Multum in Parvo”(1975). Actualmente, locuiește în Italia (Milano).

Opera

Opera lui Gogol în România (1959)

Tolstoi și literatura română (1963)

Prozatori sovietici contemporani (1968)

Ivan Bunin (1970)

Pe scara timpului (1972)

Andrei Belîi, studiu la ediția din seria „Multum in Parvo” (1975)

Andrei Belîi și teatrul, Moscova, Ed. Radix, 1995, 204 p. (în limba rusă)

Pavel Florenski, Perspectiva inversa si alte scrieri, Humanitas, 1997, trad. Tatiana Nicolescu et alii

=================================================

Tatiana Panaitescu

Cehov – In Opere Complete, ed Cartea rusa, 12 vol. 1954-1963

A.P. Cehov, Insula Sahalin, Polirom 2017, Traducere din limba rusă de Alice Gabrielescu şi Tatiana Panaitescu

A.P. Cehov, Doamna cu catelul, Editura: Litera international, 2016, colectia  Cartea pentru toti, Traducator: Otilia Cazimir, Alice Gabrielescu, Nicolae Guma, Tatiana Panaitescu

A.P. Cehov, Logodnica. Nuvele și povestiri, Polirom, 2009, Traduceri de Alexandra Barcacila, Anda Boldur, Otilia Cazimir, Alice Gabrielescu, Nicolae   Guma, Tia Mures, Tatiana Panaitescu, Natalia Radovici, Mihail Sevastos, Xenia Stroe, Stefana Velisar﷓Teodoreanu, Ingrijire de editie, studiu introductiv, tabel cronologic si note de Sorina Balanescu.

-------------------------------------------------------------------------

Nina Nicolaeva

Nikolai Berdiaev, Imparatia lui Dumnezeu si imparatia cezarului, Humanitas, 1998, trad. Nina Nicolaeva

Nikolai Loski, Conditiile binelui Absolut, Bazele eticii, Humanitas, 1997, trad.Nina Nicolaeva.

Vladimir Soloviov. Indreptatirea binelui, Humanitas, 1994. Trad. Nina Nicolaeva, Cuvant inainte Ion Ianosi

------------------------------

Ion Ianosi

Academicianul Ion Ianoși a murit, în iulie 2016, la vârsta de 88 ani. Ion Ianoşi s-a născut la 1 mai 1928, în Braşov. A început Facultatea de Filosofie şi Litere la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, iar în anul al doilea de facultate a plecat la studii în URSS, la Leningrad. Acolo a urmat Facultatea de Filosofie şi a obţinut licenţa în filosofie, fiind declarat şef de promoţie pe întreaga universitate. Datorită acestui fapt, a primit acceptul de a se înscrie la doctorat, specialitatea estetică. La studii, a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, Janina Calfe-Theodorescu (n.r.-Janina Ianoși), care i-a fost alături timp de 66 de ani.

Opera

Ion Ianosi, Tolstoi – romanul unei drame, București, Editura Teora, 1998

Dostoievski (cuprinde: Dostoievski – tragedia subteranei și Dostoievski și Tolstoi – poveste cu doi necunoscuți), București, Editura Teora, 2000

Sankt Petersburg - Romanul și romanele unui oraș, București, Editura Institutului Cultural Român, 2004

Autori si opere. Cultura rusa, București, Editura Ideea Europeană, 2009

Ianoși Ion, Internaționala mea. Cronica unei vieți, Polirom, 2012,  sect.125

============================================

Janina Ianoşi

Janina Ianoşi s-a născut la 12 iulie 1930, la Bucureşti. Traducatoare si eseista. Fiica lui Leon Calfe, medic internist, si a Aureliei (n. Teodorescu), licentiata in litere si filosofic Sotia lui Ion Ianosi. Clasele primare in particular (1937-l941): Gimnaziul „Sf. losif" (194l- 1945) si liceul la Scoala Centrala de Fete din Bucuresti; studii de filosofic la Bucuresti (1949-l950) si Leningrad (absolventa a Univ. din Leningrad, 1955). Cadru didactic la Univ. din Bucuresti. Doctor in filosofie al Univ. din Bucuresti, cu teza Optimism si pesimism istoric (1972). Buna cunoscatoare a limbilor franceza, germana si rusa, a tradus texte teoretice-Herzen, Bielinski, Cernisevski, Dobroliubov, Pisarev, G.V. Plehanov, Davidov- si literare: Jurnalul lui Lev Tolstoi, Proza de K. Paustovski, Marina Tvetaeva, A. Adamovici, Daniil Granin) cu o predilectie pentru marile nume.

Specializata in filosofie si sociologie, profesoara la Universitatea Bucuresti, Janina Ianosi publica si lucrari de profil (in parte depasite azi), intre care volumul Optimism si pesimism istoric (1972). Activitatea de traducatoare reprezinta o pasiune transformate in scurta vreme intr-o adevarata vocatie. Incepind cu versiunea unor lucrari de estetica rusa moderna (Arta si elita de Davidov, 1973),  Janina Ianosi si-a propus umplerea unor goluri in bibliografia romaneasca privitoare la domeniul esteticii si al filosofici artei (Herzen,  Bielinski, Cernisevski, Dobroliubov, Pisarev, Plehanov), asociindu-se lui Ion Ianosi in realizarea unui program de cunoastere a culturii filosofice ruse intr-o epoca in care, dupa entuziasmul artificial din anii '50, indus prin politica de stat, pentru literatura si cultura rusa si sovietica, urmase un oarecare reflux, mentinindu-se constant doar interesul pentru marii clasici (Turgheniev, Tolstoi, Gogol, Dostoievski) ori acela pentru proza moderna, de la Paustovski si Babel la Suskin si Rasputin.

Timp de mai multe decenii (si mai cu seama in perioada de existenta a faimoasei edituri Cartera Rusa, se obisnuia, din lipsa de traducatori specializati, asocierea unui talmacitor functional al originalului, de obicei de origine basarabeana, cu un scriitor (de la M. Sadoveanu si Cezar Petrescu la Stefan Aug. Doinas), de obicei necunoscator al limbii. Efortul masiv de transpunere in timp scurt in limba romana a unei intregi literaturi a avut drept consecinta crearea intensiva a unui stil distinct al traducerilor din ruseste. Pe acest fond, Janina Ianosi a avut curajul de a aborda pe cont propriu o scriere majora, precum Jurnalul lui Tolstoi (I, II, 1975-l976) si opere de Paustovski si Tvetaeva, inscriindu-se in seria nu foarte intinsa a noilor traducatori independenti din literatura rusa, cunoscatori ai limbii si deopotriva inzestrati cu talent literar, care dau, prin versiunile lor, o garantie necesara de exactitate si calitate.

Soţia filosofului Ion Ianoşi, traducătoarea Janina Ianoşi, a încetat din viaţă la vârsta de 86 de ani,in 2017, la 6 luni de la decesul soțului ei.

Traduceri:

Lev Tolstoi, "Jurnal" (Editura Univers, vol. I şi II, 1975-1976);

Lev Tolstoi, "Moartea lui Ivan Ilici" (Editura Biblioteca Apostrof, 2003);

Lev Tolstoi, "Spovedanie" (EuroPress, 2008).

Konstantin Paustovski, "Trandafirul de aur" (Editura Minerva (BPT), 1981);

Marina Tvetaeva, "Proza" (Editura Minerva (BPT), 1986);

Herzen - Belinski - Cenisevski - Dobroliubov - Pisarev, "Despre cultura estetică, valorile artistice, creaţia literară" (Editura Politica, 1987);

Andrei Platonov, "Cevengur" (în colaborare cu George Bălăiţă; Editura Cartea Românească, 1990);

Vladimir Soloviov - Nikolai Berdiaev - Gheorghi Fedotov, "Creştinism şi anti-Semitism" (Editura Humanitas, 1992);

Piotr Ceaadaev, "Scrisori filozofice" (Editura Humanitas, 1993); prezentare: Ion Ianosi

Lev Sestov, Apoteoza lipsei de temeiuri. Eseu de gandire adogmatica, Humanitas 1995, trad. Janina Ianosi, prefata de Ion Ianosi

Rilke, Tvetaeva, Pasternak,  Roman epistolar 1926, Ideea europeana, 2006, trad. din germana si rusa Janina Ianosi. Adaptarea  comentariilor  si note: Ion Ianosi.

Traduceri din germana si franceza

Friedrich Nietzsche, "Despre genealogia moralei" (în colaborare cu Horia Stanca; Editura Echinox, 1993); Heinrich Heine, "Contribuţii la istoria religiei şi a filozofiei în Germania" (Editura Humanitas, 1996); Vladimir Jankélévitch, "Paradoxul moralei" (Editura Echinox, 1997); Jürgen Habermas, "Sfera politică şi transformarea ei structurală" (Editura Univers, 1998); Thomas Mann, "Germania şi germanii. Eseuri" (Editura Humanitas, 1998); Thomas Mann, "Despre problema evreiască" (Editura Hasefer, 1998); Vladimir Jankélévitch, "Să iertăm?" (Editura Biblioteca Apostrof, 1998

====================================

Radu Părpăuță, născut în 1955, Tomești, Iași; facultatea de rusă-română a Universității „Al.I. Cuza”, Iași; bursă a „Fundației Soros”.

Cîteva titluri: Povestire despre Antihrist de Vladimir Soloviov, Institutul European, 1991; Filosofia lui Dostoievski de Nikolai Berdiaev, Institutul European, 1992; Apocalipsa timpului nostru, Institutul european, 1994; Sensul istoriei de Nikolai Berdiaev, Polirom, 1996; Iisus Necunoscut de Dmitri Merejkovski, Tehnopress, 1998; Antihristul (studii), Polirom, 2000; Legendarul Nilus, Ed. Elisavaros, 2005; Lev Tolstoi, Hagi-Murad (proză scurtă), Tehnopress, 2005; F.M. Dostoievski, Sfielnica (proză scurtă), Tehnopress, 2006; Spărgătorul de gheaţă de Viktor Suvorov, Polirom, 1994, volum urmat de alte cinci ale aceluiaşi autor, apărute tot la Ed. Polirom, etc. (informatii compilate de pe web)